Zimbrul este o specie cu un statut special, fiind inclusă între speciile prioritare în Directiva Habitate (Anexa II), simpla prezenţă într-un anumit loc obligă la desemnarea zonei respective la un statut special de protecţie.
În conformitate cu Convenţia de la Berna, zimbrul este inclus în Anexa III (specii de faună protejate), în timp ce în Lista Roşie a IUCN (International Union for Conservation of Nature), zimbrul este considerat ca fiind o specie în pericol (EN:A2ce) (IUCN, 2008).

În anul 2008, a fost elaborată ,,Strategia de conservare a speciei zimbru (Bison bonasus L., 1758) în Romania” (autori Sebastian Cătănoiu şi Răzvan Deju), document trimis spre avizare autorităţilor competente (Ministerul Mediului, Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate – ANAP). A fost constituit şi un grup de lucru privind conservarea speciei zimbru care a fost aprobat prin Ordin de Ministru (OM nr. 974/21.08.2008).

Din recomandarile strategiei de conservare a zimbrului în România, amintim doar cateva:

Pe termen scurt

1. Continuarea programului de reintroducere a zimbrului implementat de Administraţia Parcului Natural Vânători Neamţ şi punerea în libertate a primelor exemplare începând cu 2010.

• se va urmări punerea în libertate a unui număr suficient de exemplare (aproximativ 20) pentru a forma o populaţie stabilă. La începutul anului 2008, efectivul destinat reintroducerii este de 18 exemplare. La aceştia se pot adauga câteva exemplare din cele aflate în grădina zoologică de la Vânători, precum şi un număr de 6 exemplare, ce urmează a fi transferate de la Bucşani. Printr-o donaţie a Turner Foundation, prin implicarea European Bison Conservation Center-EBCC (Polonia), în următorii 3 ani, un număr de aprox. 10 exemplare vor fi transferate din Europa. Se va urmări, ca în limita posibilităţilor, transferurile să repecte cerinţele necesare programului de reintroducere privind vârsta, zestrea genetică, etc.
• întrucât numărul de zimbri disponibili pentru transferuri, la nivel european, este unul limitat, se va urmări, periodic, punerea în libertate a unor grupuri mici de pâna la 5 exemplare, până la atingerea numărului dorit în această fază (20)
• zimbrii vor fi dotaţi cu colare radio sau GPS, pentru a li se putea monitoriza mişcările
• un rol important îl vor avea Centrul de Management al Zimbrului, existent în cadrul Centrului de Vizitare al PNVNT, care împreună cu EBCC va furniza consultanţă, training, know-how pentru ceilalţi administratori de rezervaţii de zimbri din România precum şi Staţia de Monitorizare Chitele, dedicată activităţilor de monitorizare a zimbrilor şi a impactului acestora asupra habitatelor forestiere.

2. Menţinerea rezervaţiilor de zimbri existente şi îmbunătăţirea structurii genetice a populaţiilor printr-o reprezentare cât mai echilibrată a fondatorilor

• se urmăreşte păstrarea efectivelor, precum şi a unei stări corespunzătoare din punct de vedere sanitar veterinar
• se doreşte transferul de noi exemplare către toate rezervaţiile, pe baze genetice, în vederea evitării consangvinizării.

3. Înscrierea rezervaţiilor de zimbri existente în European Bison Pedigree Book, în scopul de a le face “vizibile” pe plan european

• Administraţia PNVNT a întreprins demersurile necesare către echipa EBPB (Cartea de Pedigree), în vederea înscrierii celorlalte rezervaţii, urmând ca în perioada următoare să furnizeze datele suplimentare necesare finalizării acestui proces
• pentru un dialog continuu cu cei de la EBPB este indicat ca datele privind populaţiile de zimbri din România să fie centralizate, ca până în prezent, de către Administraţia PNVNT, în cadrul Centrului de Management al Zimbrului.

4. Asigurarea finanţărilor prin accesarea fondurilor europene

• Administraţia PNVNT are experienţa accesării fondurilor externe inclusiv a fondurilor structurale, POS Mediu, Axa 4.
• Programul LIFE + al Uniunii Europene repreztintă una dintre sursele importante de finanţare, în special pentru realizarea şi implementarea unui plan de management a speciei în condiţiile din România, precum şi pentru asigurarea cooperării internaţionale.
• pe baza acestei experienţe, precum şi a unei strategii naţionale privind zimbrul se va putea solicita finanţare pentru proiecte la nivel naţional pentru specia zimbru.

5. Avizarea strategiei naţionale privind conservarea zimbrului în concordanţă cu strategia IUCN

6. Asigurarea unui cadru legal adecvat privind managementul acestei specii

• constituirea şi reglementarea prin ordin de ministru (OM) a unui grup de lucru naţional pentru zimbru. Acest grup de lucru are rol consultativ pe lângă Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile.
• declararea de arii speciale de conservare, acolo unde zimbrul se găseşte în libertate
• reglementarea acordării de despăgubiri, indiferent de natura proprietăţii, pentru restricţiile cauzate de măsurile de management şi pentru eventualele pagube
• reglementarea extragerii exemplarelor bolnave, bătrâne, sterile, a reglării populaţiei în spiritul capitolului 10.6.2 din “European Bison- Status survey and conservation action plan/ IUCN/SSC/BSG” (Pucek et. al, 2004).

Pe termen mediu:

1. Implicarea unor grădini zoologice din Romania în managementul zimbrului

• prezenţa zimbrului în grădinile zoologice, pe lângă rolul cert de popularizare a acestei specii, poate constitui baza dezvoltării unor programe de conservare, aşa cum sunt sugerate de European Association of Zoos and Aquariums (EAZA), prin cooperare cu grădini zoologice din alte ţări europene
• în timp, excedentul populaţional, ar putea fi folosit în programele de reintroducere sau pentru evitarea pericolului consangvinizării.

2. Identificarea habitatelor optime, a potenţialelor zone de refugii şi coridoare de migraţie a zimbrilor

• aceasta se vor putea face pe baza monitorizărilor întreprinse în zona Vânători, a analizelor GIS la nivel regional şi a datelor disponibile din celelalte zone ale Carpaţilor.

3. Implementarea unui nou program de reintroducere, de preferat in ariile protejate existente între Vânători şi graniţa cu Ucraina

• distanţa în linie dreaptă între extremitatea nordică a zonei Vânători şi Ucraina este de aproximativ 100 km. Cele două populaţii existente la Bukovinskaia şi Vhyshnitsky însumeaza peste 100 exemplare în libertate. Existenţa unor arii protejate, din care se detaşează Parcul Natural Munţii Maramureş (147,000 ha, situat pe graniţa cu Ucraina, cu masive forestiere nelocuite) între Vânători şi graniţă, permit, pe baza identificării habitatelor optimale, dezvoltarea de noi programe de reintroducere în zona de nord a României.

4. Centrul de Management al Zimbrului, parte integrantă a European Bison Conservation Center

• Centrul de Management al Zimbrului, precum şi Staţia de Monitorizare Chitele, vor fi implicate la nivel european în managementul zimbrului, furnizând consultanţă în aceasta problematică, pentru România, Ucraina, Moldova, zona balcanică.

Pe termen lung:

1. Conectarea populaţiei de la Vânători cu cele din Ucraina, de la Bukovinskaia şi Vhyshnitsky
2. Dezvoltarea de noi programe de reintroducere, grefate pe rezervatiile în care zimbrul se găseşte în stare de semilibertate

• rezervaţiile existente sunt bine distribuite de-a lungul Carpaţilor româneşti, constituind o bază de plecare (poziţionare, experienţă în managementul zimbrului în condiţii de captivitate şi/sau semilibertate) pentru dezvoltarea de programe de reintroducere de-a lungul întregului arc carpatic românesc.

3. Asigurarea în regiunea carpatică, zona focală estică, atât în Ucraina cât şi în România a unui efectiv de aproximativ 500 exemplare în libertate (zona focală vestică, este în accepţiunea SSC/BSG, zona carpatică dintre Polonia, Slovacia şi Ucraina)